VOX INVENTICA
FIZICA3
Conţinut
*Oscilaţii şi unde
*Optică
* Teoria relativităţii restrânse
* Teste la oscilaţii, fenomene ondulatorii, optică şi teoria relativizăţii restrânse
Test 1- Clasa XI. Oscilaţii şi unde mecanice
1. Raportul lungimilor a două pendule gravitaţionale, care oscilează in acelaşi loc cu frecvenţele de 36 Hz şi 9 Hz, este :
a) 4 ; b)8 ; c) 16 ; d) 32.
c).
2. Un punct material având masa de20 g oscilează în plan orizontal conform ecuaţiei x(t) = (1/2π) sin(πt + π/ 4) (m). Energia cinetică la momentul t = 10s este:
a)1,25 mJ ; b) 2,5 mJ ; c) 5 mJ ; d) 10 mJ .
a).
3. Un corp efectuează o mişcare oscilatorie descrisă de ecuaţia x(t) = A sin(ωt +π/4). Raportul energiilor cinetice şi potenţiale la momentul t = T / 24 este:
a) 1/4; b) 1/3 ; c)1/2 ; d) 1 .
b).
4.Sub acţiunea unei forţe de 10N, un corp cu masa de 100 g atârnat de un resort elastic se deplasează cu 4 cm faţă de poziţia de echilibru. Frecvenţa oscilaţiilor libere ale sistemului este :
a) 5π Hz ; b) 25πHz ; c) 25/π Hz ; d) 5/π Hz.
c).
5.Un mic corp se află pe o platformă orizontală care efectuează o mişcare oscilatorie în plan vertical cu amplitudinea de 40 cm. Pentru g = 10 m/s2, pulsaţia maximă pentru care corpul mai rămâne în contact cu platforma este:
a) 1 rad / s ; b) 2 rad / s ; c) 4 rad / s ; d) 5 rad / s.
d).
6.O bilă care se află pe suprafaţă orizontală fără frecare este legată de două resorturi identice, iniţial nedeformate, situate de o parte şi de alta a bilei. Deformând resorturile, sistemul oscilează pe direcţia acestora. La trecerea bilei prin poziţia centrală :
a) energia totală e maximă ; b) energia potenţială e maximă; c) energia cinetică e maximă ; d) ergia cinetică este egală cu energia potenţială .
c).
7.Două resorturi elastice verticale, legate în serie, oscilează cu perioada T1, su acţiunea greutăţii unui corp de masă m1 . Dacă resorturile sunt legate în parallel ele vor oscila cu perioada T2 sub acţiunea greutăţii unui corp de masă m2. Pentru ca perioadele celor două oscilaţii să fie egale trebuie respectată condiţia :
a) m2 > 2 m1 ; b) m2 > 4 m1 ; c) m2 ≥ 4 m1 d) m2 ≥ 2 m1.
c).
8.O undă produsă într-un mediu elastic străbate distanţa de 6,6 km în 3 s. Stiind că lungimea de undă este de 33m, frecvenţa undei este de :
a) 11,11 Hz ; b) 33,33 Hz ; c) 66,67 Hz ; d) 100 Hz.
c).
9.O sursă aflată într-un mediu elastic emite oscilaţii de forma y(t) = 0,5sin100πt. Undele care se propagă au lungimea de undă de 8 m. Defazajul cu care oscilează un punct aflat la 10 m de sursă este de:
a) 0,5 π rad ; b) 1,5 π rad ; c) 2,5 π rad ; d) 3,5 π rad .
c).
10.In cazul unei mişcări oscilatorii armonice neamortizate mărimea care rămâne constantă în timp este :
a) elongaţia ; b) impulsul ; c) energia cinetică ; d) energia totală .
d).
11.Un oscilator armonic liniar având masa de 1 kg are în cursul mişcării viteza maximă de 0,1 m/s şi acceleraţia maximă de 2 m/s2. Constanta forţelor elastice este :
a) 10 N/m ; b) 50 N/m ; c) 100 N/m ; d) 400 N/m
d).
12.Un corp execută o mişcare oscilatorie armonică. Pentru a îndepărta corpul în poziţia de elongaţie maximă se efectuează un lucru mecanic de 1J şi forţa care acţionează în această poziţie este de 5 N. Amplitudinea mişcării oscilatorii este:
a) 0,2 m ; b) 0,4 m c) 0,5 m ; d) 0,8 m
b).
13.Un punct material efectuează o mişcare oscilatorie armonică descrisă de ecuaţia
y(t)=(5/π)sin(2πt – π/4) (m). Viteza sa maximă este :
a) 5 m/s ; b) 10 m/s ; c) 20 m/s ; d) 50 m/s.
b).
14.Un oscilator armonic liniar are legea y(t) = A sin (ωt – π / 6). La momentul iniţial oscilatorul se află :
a) în poziţia de echilibru ; b) în poziţia de elongaţie maximă ; c) la distanţa de A / 2 de poziţia de echilibru ;
d) la distanţa de A / 4 de poziţia de echilibru.
c).
15. Prima întâlnire a punctelor materiale, care execută oscilaţiile armonice descrise de ecuaţiile
y1(t) = A sin (5πt + π/6) şi y2(t) = A sin (3πt + π/3), are loc la momentul:
a) 1 s ; b) 1 / 2 s ; c) 1/3 s ; d) 1/6 s ;
1/12 s.
d).
16.Scala unui dinamometru, care are valorea maximă de 90 N, are lungimea de 9 cm. Masa corpului, care oscilează cu frecvenţa de 1,5 Hz când este suspendat de dinamometru, este:
a) 10 kg ; b) 11,25 kg ; c) 22,5 kg ; d) 45 kg.
b).
17. Energia cinetică a unui oscilator armonic liniar poate fi scrisă su forma :
a) (mω2//2) (A2 – y2) ; b) mω2y2 / 2 ; c) ky2 / 2 ; d) kA2 / 2.
a).
18.Un corp oscilează armonic cu frecvenţa de 5 Hz.La elongaţia de 1,5 m corpul are viteza de 20π m/s. Amplitudinea oscilaţiei este :
a) 0,25 m ; b) 0,5 m ; c) 1,5 m ; d) 2,5 m .
d).
19. Să se determine poziţia punctului D, caracterizată prin raportul DA1/DA2 pentru ca tija A1A2 să rămână orizontală;
a) 100; b) 10 ; c) 1/100 ; d) 1/10
d).
20.Un punct material oscilează armonic, liniar, având amplitudinea A. Elongaţia mişcării punctului material în momentul când energia sa cinetică este egală cu cea potenţială este:
a) a) y = A ; b) b) y = A/2; c) y = A/4; d) y = 2A
a
Test 2 - Clasa XI. Oscilaţii şi unde mecanice
1.Un punct material, dintr-un mediu cu modulul de elasticitate E = 2,7·104 N / m2 şi având densitatea
ρ = 3·103 kg / m3, este supus simultan oscilaţiilor descrise de ecuaţiile y1 = 4·10-3sin2π(300t – 5) [m] şi y2 = 3·10-3sin2π(300t – 4,5) [m]. Lungimea de undă a oscilaţiilor longitudinale care interferează şi starea de oscilaţie a punctului considerat sunt:
a) 10 cm, minim; b) 10 cm, maxim; c) 15 cm, minim; d) 15 cm, maxim.
a).
2.Un pendul indică exact timpul pe Pământ la temperatura de 0°C. Ce temperatură trebuie să fie la înălţimea h = nR, măsurată de la suprafaţa Pământului (R = raza acestuia), pentru ca pendulul să indice timpul exact şi în acest punct? (α – coeficientul de dilatare liniară al pendulului).
b).
3.Un mobil execută o mişcare oscilatorie armonică de amplitudine A. În momentul în care elongaţia mişcării este egală cu A / 2, un şoc instantaneu face ca viteza mobilului să se tripleze. Calculaţi noua amplitudine a mişcării oscilatorii.
c).
4.Un corp efectuează o mişcare oscilatorie cu perioada de 3 s. La momentul t = 0 corpul trece prin punctul y = 0. Corpul parcurge distanţa, de la poziţia iniţială până la jumătate din amplitudine, în timpul minim:
a) 0,15 s; b) 0,25 s; c) 0,3 s; d) 0,35.
b).
5.Un punct material oscilează armonic cu amplitudinea A = 0,1 m, frecvenţa ν = 2 Hz şi faza iniţială φ0 = 30°. După câte secunde, de la începutul mişcării, energia cinetică este egală cu cea potenţială?
a) 0,1 s; b) 0,15 s; c) 0,2 s; d) 0,25 s.
a).
6.Un corp cilindric, de lungime L şi densitate ρ, pluteşte în poziţie verticală la suprafaţa unui lichid de densitate ρl. Corpul este imersat suplimentar cu o lungime Δx şi apoi lăsat liber. Pulsaţia mişcării oscilatorii produse este:
d).
7.Referitor la mişcarea oscilatorie armonică, una dintre următoarele afirmaţii este falsă:
a) amplitudinea mişcării rămâne constantă; b) energia totală este constantă în timp; c) energia cinetică depinde de timp; d) energia potenţială maximă depinde de timp.
d).
8.Legea de mişcare a unui oscilator armonic este exprimată, în S.I., astfel: 
Perioada de oscilaţie este:
a) 4 ms; b) 10 ms; c) 20 ms; d) 0,04 s.
d).
9.Extremitatea unei corzi elastice oscilează după legea y = 0,02sin10πt [m]. Viteza de propagare a undelor de-a lungul corzii este v = 0,4 m / s. Diferenţa de fază dintre oscilaţiile a două puncte de pe coardă, distanţate cu Δx = 5 cm, este:
a) π / 4; b) 3π / 4; c) 5π / 4; d) 7π / 4.
c).
10. In cazul mişcării oscilatorii armonice a unui corp se conservă :
a) impulsul ; b) energia potenţială elastică ; c) energia totală ; d) energia cinetică .
c).
11. In cazul mişcării oscilatorii armonice a unui corp următoarele mărimi nu sunt defazate cu π / 2 :
a) elongaţia şi acceleraţia ; b) elongaţia şi viteza ; c) viteza şi acceleraţia ; d) nu există această situaţie .
a).
12. In cazul mişcării oscilatorii armonice a unui corp, următoarele mărimi sunt defazate cu π :
a) elongaţia şi viteza ; b) elongaţia şi acceleraţia ; c) viteza şi acceleraţia ; d) nu există această situaţie .
b).
13. In cazul mişcării oscilatorii armonice a unui corp următoarele mărimi nu sunt defazate:
a) elongaţia şi viteza ; b) elongaţia şi acceleraţia ; c) viteza şi acceleraţia ; d) nu există această situaţie .
d).
14. In cazul oscilatorului armonic ideal următoarea afirmaţie este corectă :
a) energia cinetică nu depinde de timp ; b) energia potenţială nu depinde de timp ; c) energia totală este constantă ; d) energia totală scade liniar în timp .
d).
15. In cazul undelor elasticeurmătoarea afirmaţie este corectă :
a) distanţa dintre două noduri consecutive ale undelor staţionare este λ/ 2 ;
b) distanţa dintre două ventre consecutive ale undelor staţionare este λ ;
c) distanţa dintre un nod şi un ventru consecutive ale undelor staţionare este λ /2;
d) distanţa dintre două noduri consecutive ale undelor staţionare este λ/ 4 .
a).
16. O bilă se află pe o suprafaţă orizontală fără frecare şi este legată de un resort orizontal fixat de un perete. Sistemul este pus în oscilaţie . Când corpul trece prin poziţia de echilibru : a) Energia cinetică este nulă ; b) Energia cinetică este maximă ; c) Energia potenţială este maximă ; d) Energia totală este minimă .
b).
17. Un pendul matematic execută o mişcare oscilatorie armonică. Când trece prin poziţia de echilibru avem situaţia :
a) energia cinetică este maximă, tensiunea în fir este minimă ;
b) energia potenţială este maximă, tensiunea în fir este maximă ;
c) energia cinetică este maximă, tensiunea în fir este maximă ;
d) energia potenţială este maximă, energia cinetică este minimă .
c).
18. De un resort elastic vertical se agaţă un corp greu, care este lăsat liber. În urma amortizării oscilaţiilor, raportul dintre lucrul mecanic al greutăţii şi al forţelor de frecare este:
a) 0; b) –0,5; c) –0,75; d) –1.
d).
19. Un pendul gravitaţional de lungime l oscilează în plan vertical. Tensiunea maximă din fir este Tmax. Momentul maxim al tensiunii faţă de punctul de suspensie este:
a) 0; b) l·Tmax/8; c) l·Tmax/4; d) l·Tmax/2.
a).
20. Un pendul gravitaţional are lungimea de 80 cm. Pendulul este deviat cu 60° faţă de verticală şi lăsat liber în această poziţie. Viteza corpului de la capătul pendulului, la revenirea în poziţia de echilibru, este:
a) 1,4 m/s; b) 2,1 m/s; c) 2,8 m/s; d) 3,5 m/s.
c).
Test 3 - Clasa XI. Oscilaţii şi unde mecanice
1. Un pendul gravitaţional oscilează în plan vertical. Tensiunea maximă din firul pendulului este egală cu triplul greutăţii corpului ataşat acestuia. Amplitudinea unghiulară a oscilaţiei este:
a) 30°; b) 60°; c) 70°; d) 90°.
d).
2.Un tub în formă de U, cu secţiunea ramurilor 2 cm2 şi, respectiv 4 cm2,conţine mercur la acelaşi nivel. Se toarnă în ramura îngustă 100 g dintr-un lichid de densitate ρ1 = 1,2 g/cm3, iar în cealaltă ramură, alcool cu densitatea ρ2 = 0,8 g/cm3, până când nivelul superior al lichidelor, în cele două ramuri, este acelaşi. Care va fi denivelarea mercurului din vas?
a) x = 1,1 cm; b) x = 1,2 cm; c) x = 1,3 cm; d) x = 1,4 cm.
c).
3.Lungimea firului de suspensie al unui pendul gravitaţional de perioadă 2 s este :
a) 0,5 m ; b) 1 m ; c) 1,5 m ;d) 2 m ;.
b).
4.Legea de oscilaţie a unui punct material de masă m = 2 kg este y = 4(sin20t + cos20t) [cm]. Să se determine amplitudinea oscilaţiei.
a) A = 2 cm; b) A = 4 cm; c) A = 6 cm; d) A = 8 cm.
d).
5.Legea de oscilaţie a unui punct material de masă m = 2 kg este y = 4(sin20t + cos20t) [cm].
Să se determine faza iniţială a oscilaţiei.
a) φ0 = π/6; b) φ0 = π/4; c) φ0 = π/3; d) φ0 = π/2.
c).
6.Legea de oscilaţie a unui punct material de masă m = 2 kg este y = 4(sin20t + cos20t) [cm].
Să se determine viteza maximă a punctului material în timpul oscilaţiei.
a) vmax = 1,2 m/s; b) vmax = 1,6 m/s; c) vmax = 2,0 m/s; d) vmax = 2,4 m/s.
b).
7.Legea de oscilaţie a unui punct material de masă m = 2 kg este y = 4(sin20t + cos20t) [cm].
Să se determine forţa maximă ce acţionează asupra punctului material în timpul oscilaţiei.
a).
8.Un resort de constantă elastică k = 30 N/m şi masă m = 0,1 kg oscilează liniar armonic. Determinaţi pulsaţia oscilaţiei (ω).
a) ω = 16,17 rad/s; b) ω = 16,65 rad/s; c) ω = 17,34 rad/s; d) ω = 17,32 rad/s.
d).
9.Un resort de constantă elastică k = 30 N/m şi masă m = 0,1 kg oscilează liniar armonic. Determinaţi valoarea acceleraţiei în punctul x1 = 0,1 m.
a) a = -60 m/s2; b) a = -30 m/s2; c) a = 30 m/s2; d) a = 60 m/s2.
b).
10. O insectă cu masa de 0,5 g, aşezându-se pe o frunză, o face să vibreze cu o frecvenţă de 1 Hz. Care ar fi constanta elastică a unui resort care s-ar comporta similar frunzei?
a) k = 2·10-2 N/m; b) k = 3·10-2 N/m; c) k = 4·10-2 N/m; d) k = 5·10-2 N/m.
a).
11. O insectă cu masa de 0,5 g, aşezându-se pe o frunză, o face să vibreze cu o frecvenţă de 1 Hz. Care ar fi frecvenţa de vibraţie a frunzei dacă insecta ar avea masa de 1,5 g?
a) ν = 0,12 Hz; b) ν = 0,14 Hz; c) ν = 0,16 Hz; d) ν = 0,18 Hz.
d).
12. Un corp cu masa de 35 g, ataşat de un resort cu constanta elastică 130 N/m, oscilează fără frecare pe o suprafaţă. Dacă masa a fost eliberată la distanţa x = 0,1 m de poziţia de echilibru a sistemului, stabiliţi valoarea forţei elastice în punctul de coordonată x = 0,1 m.
a) F = -10 N; b) F = 10 N; c) F = -13 N; d) F = -15 N.
c).
13. Un corp cu masa de 35 g, ataşat de un resort cu constanta elastică 130 N/m, oscilează fără frecare pe o suprafaţă. Dacă masa a fost eliberată la distanţa x = 0,1 m de poziţia de echilibru a sistemului, stabiliţi valoarea acceleraţiei în punctul de coordonată x = 0,1 m.
a) a = -348 m/s2; b) a = -364 m/s2; c) a = -369 m/s2; d) a = -371 m/s2.
d).
14. Un mobil de masă m = 0,5 kg se deplasează, sub acţiunea unei forţe de tip elastic, faţă de un centru fix, într-o mişcare oscilatorie. La distanţa y = 2 cm, viteza corpului este v = 0,4 m/s iar forţa ce acţionează asupra corpului F = 0,8 N. Determinaţi constanta elastică a mobilului dacă faza iniţială a mişcării este nulă.
a) k = 20 N/m; b) k = 40 N/m; c) k = 60 N/m; d) k = 80 N/m.
b).
15. Un mobil de masă m = 0,5 kg se deplasează, sub acţiunea unei forţe de tip elastic, faţă de un centru fix, într-o mişcare oscilatorie. La distanţa y = 2 cm, viteza corpului este v = 0,4 m/s iar forţa ce acţionează asupra corpului F = 0,8 N. Determinaţi pulsaţia mobilului dacă faza iniţială a mişcării este nulă.
c).
16. Un mobil de masă m = 0,5 kg se deplasează, sub acţiunea unei forţe de tip elastic, faţă de un centru fix, într-o mişcare oscilatorie. La distanţa y = 2 cm, viteza corpului este v = 0,4 m/s iar forţa ce acţionează asupra corpului F = 0,8 N. Determinaţi amplitudinea oscilaţiei dacă faza iniţială a mişcării este nulă.
d).
17. O particulă aflată în mişcare oscilatorie liniar armonică se deplasează conform ecuaţiei y = 2sin(t/2 + π) [m]. Stabiliţi amplitudinea oscilaţiilor sale.
a) A = 1 m; b) A = 2 m; c) A = 4 m; d) A = 8 m.
b).
18. O particulă aflată în mişcare oscilatorie liniar armonică se deplasează conform ecuaţiei y = 2sin(t/2 + π) [m]. Stabiliţi perioada oscilaţiilor sale.
a) T = 1,57 s; b) T = 3,14 s; c) T = 6,28 s; d) T = 12,56 s.
d).
19. O particulă aflată în mişcare oscilatorie liniar armonică se deplasează conform ecuaţiei y = 2sin(t/2 + π) [m]. Stabiliţi frecvenţa oscilaţiilor sale.
a) ν = 0,6369 Hz; b) ν = 0,3185 Hz; c) ν = 0,1592 Hz; d) ν = 0,0796 Hz.
d).
20. O particulă aflată în mişcare oscilatorie liniar armonică se deplasează conform ecuaţiei y = 2sin(t/2 + π) [m]. Stabiliţi poziţia după 5 s de la începerea mişcării.
a) y = -1,8 m; b) y = -1,4 m; c) y = -1,2 m; d) y = 1,8 m.
Test 4 – Clasa XI. Oscilaţii şi unde electromagnetice
1.Un circuit serie RLC este alimentat de la un generator care asigură o tensiune efectivă constantă pentru diferite frecvenţe. Pentru frecvenţele ν1 = 60 Hz şi ν2 = 240 Hz, intensitatea curentului este aceeaşi. Frecvenţa de rezonanţă are valoarea:
a) 90 Hz; b) 120 Hz; c) 135 Hz; d) 150 Hz.
b).
2.Factorul de putere al unui circuit serie RC în curent alternativ este cosφ. Să se afle factorul de putere al circuitului paralel, realizat cu aceleaşi elemente, pentru aceeaşi frecvenţă a tensiunii de alimentare.
c).
3.Să se determine raportul R / XL, pentru un circuit derivaţie RLC în curent alternativ, dacă XC = 2XL, iar raportul puterilor P / Pr = 3 / 4 (semnificaţia termenilor este cea din manual):
a) 4 / 3; b) 8 / 3; c) 3 / 2; d) 1 / 3.
a).
4.Într-un circuit serie RLC se cunosc valorile XL şi XC corespunzătoare unei frecvenţe pentru care intensitatea curentului este de n ori mai mică decât valoarea sa de rezonanţă. Rezistenţa R are valoarea:
b).
5.Un circuit oscilant conţine o bobină cu inductanţa de 0,025 / π2 H şi un condensator plan cu dielectric (εr = 2) cu suprafaţa plăcilor S = 0,18π m2 şi distanţa dintre plăci d = 0,1 mm. Se cunoaşte ε0 = 10-9 / 36π F / m. Perioada oscilaţiilor este:
a) 10-3 s; b) 10-4 s; c) 10-1 s; d) 5·10-4 s.
b).
6.În circuitul RLC paralel:
a) în bucla LC, curentul este minim la rezonanţă; b) puterea aparentă e maximă la rezonanţă; c) puterea reactivă e maximă la rezonanţă; d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus nu este corect.
d).
7.Expresia puterii aparente este:
c).
8.O bobină care are rezistenţa de 
se alimentează la o reţea electrică cu frecvenţa de 50 Hz. Constatând că tensiunea electrică la bornele bobinei este în avans faţă de curentul electric cu π / 6, care este inductanţa bobinei?
a) 36 mH;b) 20 mH; c) 0,5 mH; d) 18 mH.
b).
9.Factorul de calitate al unui circuit RLC serie de curent alternativ este dat de relaţia:
d).
10. O bobină cu rezistenţa de 6 Ω şi inductanţa de 8 /314 H este alimentată la o tensiune alternativă de valoare efectivă de 10V şi frecvenţa de 50 Hz. Ce curent efectiv va străbate bobina ?
a) 0,6A ;b) 0,8A ;c) 1A ; d) 10A .
c).
11. Pentru un circuit RLC paralel raportul dintre puterea activă şi puterea reactivă este P/Pr = 3 / 4, iar XC / XL = 2.
Raportul R / XL va fi :
a) 3 / 8 ; b) 3 / 4 ; c) 4 / 3 ; d) 8 / 3.
d).
12. Un circuit serie de curent alternativ conţine un bec cu rezistenţa Rb = 20Ω şi o bobină având rezistenţa R şi inductanţa L. Dacă se aplică circuitului tensiunea alternativă cu valoarea efectivă U = 100V şi frecvenţa ν = 50Hz, tensiunea la bornele becului este Ub =50V iar la bornele bobinei este UL = 70V. Care este intensitatea curentului în circuit ?
a) 1,5A ; b) 2,5 A; c) 3A ; d) 3,5A
b).
13. Un circuit serie de curent alternativ conţine un bec cu rezistenţa Rb = 20Ω şi o bobină având rezistenţa R şi inductanţa L. Dacă se aplică circuitului tensiunea alternativă cu valoarea efectivă U = 100V şi frecvenţa ν = 50Hz, tensiunea la bornele becului este Ub =50V iar la bornele bobinei este UL = 70V. Rezistenţa bobinei este:
a) 5Ω ; b) 10Ω ; c) 12,5Ω d) 15Ω.
b).
14. Un circuit serie de curent alternativ conţine un bec cu rezistenţa Rb = 20Ω şi o bobină având rezistenţa R şi inductanţa L. Dacă se aplică circuitului tensiunea alternativă cu valoarea efectivă U = 100V şi frecvenţa ν = 50Hz, tensiunea la bornele becului este Ub =50V iar la bornele bobinei este UL = 70V. Inductanta bobinei este :
a) 60mH ; b) 70mH ; c) 80mH ; d) 90mH .
c).
15. Un circuit serie de curent alternativ conţine un bec cu rezistenţa Rb = 20Ω şi o bobină având rezistenţa R şi inductanţa L. Dacă se aplică circuitului tensiunea alternativă cu valoarea efectivă U = 100V şi frecvenţa ν = 50Hz, tensiunea la bornele becului este Ub =50V iar la bornele bobinei este UL = 70V. Puterea activă disipată de bobină este :
a) 60W ; b) 65W ; c) 70W ;d) 75W .
b).
16. Un circuit serie de curent alternativ conţine un bec cu rezistenţa Rb = 20Ω şi o bobină având rezistenţa R şi inductanţa L. Dacă se aplică circuitului tensiunea alternativă cu valoarea efectivă U = 100V şi frecvenţa ν = 50Hz, tensiunea la bornele becului este Ub =50V iar la bornele bobinei este UL = 70V. Factorul de putere al circuitului este :
a) 0,46 ; b) 0,56 ; c) 0,66 ; d) 0,76 .
d).
17. Rezonanţa unui circuit serie RLC are loc când :
a) LC = 1 / ω2 ; b) LC = 1 / ω; c) LC = 2π / ω ; d) LC = 2π / ω2 .
a).
18. Cum se modifică frecvenţa de rezonanţă a unui circuit serie de curent alternativ dacă în paralel cu condensatorul se leagă un alt condensator cu o capacitate de 8 ori mai mare ?
a) scade de 9 ori ; b) scade de 3 ori ; c) creşte de 3 ori ; d) creşte de 9 ori .
a).
19.Intr-un circuit serie RLC, R = 10kΩ, L =10mH şi C = 0,1 nF. Pentru ce valori ale pulsaţiei circuitul se comportă capacitiv ?
a) ω < 1000 rad / s ; b) ω > 1000 rad / s ; c) 10 rad /s <ω < 1000 rad / s ; g) ω < 100 rad / s ;
a).
20. Un circuit oscilant format dintr-o bobină şi un condensator variabil este acordat pe lungimea de undă λ0. Mărind de 4 ori capacitatea condensatorului, lungimea de undă la noua rezonanţă :
a) creşte de 4 ori ; b) creşte de 2 ori ; c) scade de 2 ori ; d) scade de 4 ori .
b).
Test 5 – Clasa XI. Oscilaţii şi unde electromagnetice
1.Intensitatea curentului efectiv care străbate un circuit RLC serie este de 3 A. Dacă rezistenţa ar fi neglijabilă curentul ar fi de 5 A. Valoarea intensităţii la rezonanţă este:
a) 3 A ; b) 3,5 A ; c) 3,75 A ; d) 4,25 A .
c).
2.Unitatea de măsură pentru inductanţă, în SI, este :
a) C m ; b) H / m ; c) H ; d) H m .
c).
3.Un circuit oscilant conţine o bobină cu inductanţa de 0,025/π2 H şi un condensator plan cu dielectric, (εr= 2), cu suprafaţa plăcilor de 0.18π mm2 şi distanţa dintre plăci de 0,1 mm. (ε0 = 10-9 / 36π F/m) Perioada oscilaţiilor este :
a) 10-4 s ; b) 10-3 s ; c) 10-2 s ; d) 10-1 s .
a).
4.Expresia puterii aparente este :
a) UIsinφ ; b) Uicosφ ; c) Uitgφ ; d) (Pr2 + P2)1/2 .
d).
5.Unitatea de măsură în SI pentru puterea activă într-un circuit de curent alternativ este:
a) J ;b) VAR ;c) VA ;d) W .
d).
6.Expresia impedanţei caracteristice Z0 a circuitului serie RLC este :
a) (RL / C)1/2 ; b) (R / C)1/2 ; c) (R / LC)1/2 ; d) (L /C)1/2 .
d).
7.Într-un circuit serie RLC se cunosc valorile XL şi XC corespunzătoare unei frecvenţe pentru care intensitatea curentului este de n ori mai mică decât valoarea sa la rezonanţă. Rezistenţa R are valoarea :
a) │XL – XC│/(n2 – 1)1/2 ; b) │XL – XC│/(n2 – 1) ; c) │XL – XC│/ n2; d) │XL – XC│/(n – 1) ;
a).
8.Unitatea de măsură pentru reactanţa inductivă, în SI, este :
a) H ; b) Hs ; c) Ω ; d) Ω-1 .
c).
9. Unitatea de măsură pentru impedanţă, în SI, este :
a) Z ; b) Ω ; c) Ω-1; d) VAR .
b).
10. Unitatea de măsură pentru reactanţa capacitivă, în SI, este :
a) F ; b) Fs ; c) Ω ; d) Ω-1 .
c).
11. Unitatea de măsură pentru puterea reactivă, în SI , este:
a) W ; b) Js ; c) VAR ; d) VA .
c).
12. Unitatea de măsură pentru puterea aparentă pentru curent alternativ, în SI este :
a) W ;b) Js ;c) VA ;d) VAR .
c).
13. Unitatea de măsură pentru factorul de putere din curent alternativ, în SI, este :
a) W ; b) J/s ; c) Js ; d) adimensional .
d).
14. Unitatea de măsură pentru factorul de calitate din curent alternativ, în SI, este :
a) J ; b) W ; c) V ; d) adimensional.
d).
15. Un circuit serie RLC este alimentat de la un generator ce asigură o tensiune efectivă constantă, indiferent de frecvenţa de lucru. Dacă pentru frecvenţele de 60 Hz şi 240 Hz intensitatea curentului este aceeaşi, frecvenţa de rezonanţă are valoarea :
a) 100 Hz ; b) 120 Hz ; c) 150Hz ; d) 180 Hz .
b).
16. O sursă ideală de tensiune are t.e.m. 
Valoarea maximă a puterii instantanee este de :
a) 1435 W ; b) 1650 W ; c) 2130 W ; d) 2462 W .
b).
17. O bobină cu rezistenţa R şi inductanţă L are la borne o tensiune u = 12 sin 500t (V) şi este parcursă de curentul
i = 4 sin (500t – π / 3) (A). Valoarea maximă a energiei câmpului magnetic din bobină este de :
a) 23,74 mJ ; b) 38,54 mJ ; c) 41,57 mJ ; d) 63,34 mJ .
c).
18. Un circuit cuprinzând un condensator variabil, o bobină şi un rezistor de rezistenţă 10 Ω legate în paralel este alimentat de la un generator de curent alternativ ce asigură o valoare efectivă constantă I = 20 mA. Valoarea maximă a puterii disipate în rezistor este :
a) 3 mW ; b) 4 mW ; c) 1 W ; d) 2 W .
b).
19. Pentru un circuit serie RLC cu R = 10 W, frecvenţa de rezonanţă are valoarea n = 2 kHz. Impedanţa circuitului are valoarea Z = 1 kW pentru frecvenţa n = 1 kHz. Capacitatea C a condensatorului din circuit are valoarea:
a) 0,12 nF; b) 4 mF; c) 8,2 mF; d) 7 pF.
a).
20. Impedanţa unei bobine de reactanţă egală cu 25 W şi care produce căldură cu viteza de 10 J/s, când este străbătută de un curent electric alternativ de intensitate 0,5 A, este:
a) 47,16 W; b) 68,23 W; c) 89,34 W; d) 114,89 W.
a).
Test 6 – Clasa XI. Oscilaţii şi unde electromagnetice
1.Factorul de putere al unui circuit serie RC este cosjS = 0,6. Valoarea factorului de putere al circuitului paralel realizat cu aceleaşi elemente este:
a) 0,5; b) 0,6; c) 0,7; d) 0,8.
d).
2.Un circuit RLC serie cu factorul de supratensiune 
are, la frecvenţa n = 50 Hz, impedanţa Z = 100 W, puterea activă P = 346,3 W şi puterea reactivă Pr = 200 VAR. Determinaţi capacitatea condensatorului.
a) 1 pF; b) 14,5 nF; c) 63,6 mF; d) 7,8 mF.
c).
3.Un circuit RLC serie are rezistenţa rezistorului R = 10 W, capacitatea condensatorului C = 200 nF şi factorul de supratensiune
. Diferenţa pulsaţiilor w1 si w2 pentru care puterea activă este egală cu cea reactivă este:
a) 1000 rad/s; b) 1500 rad/s; c) 2000 rad/s; d) 2500 rad/s.
d).
4.Un circuit serie RC având componentele C =10 mF şi R1 = 15 W este alimentat de o sursă care asigură o tensiune
Valoarea rezistorului R2, legat în serie în circuitul de mai sus, pentru care puterea activă dezvoltată în circuit este maximă, este :
a) 202 W ; b) 303 W ; c) 404 W ; d) 505 W .
b).
5.Într-un circuit RLC paralel :
a)în bucla LC intensitatea curentului electric este minimă la rezonantă ;
b) Puterea aparentă este maximă la rezonantă ;
c) Puterea reactivă este maximă la rezonantă ;
d) Nici unul din răspunsurile de mai sus nu e corect .
d).
6.Factorul de putere al unui circuit RLC serie este de 0,6. Factorul de putere al circuitului paralel realizat cu aceleaşi elemente este :
a) 0,6 ; b) 0,7 ; c) 0,8 ; d) 0,9 .
c).
7.O grupare paralel bobină reală (L, R) şi condensator C este pusă la bornele unei surse de t.e.m. alternative de pulsaţie ω. Curentul total este în fază cu tensiunea la borne , dacă valoarea capacităţii condensatorului respectă relaţia :
a) C = ωRL ; b) C = L / (R2 +ω2L2) ; c) C = (R2 + ω2L2) ; d) C = (R2 + ω2L2)1/2 .
b).
8.Sârma, din care este confecţionat un solenoid de lungime l şi rezistenţă R, are un diametru d şi rezistivitatea ρ. Inductanţa solenoidului este :
a) μoπR2d / 4ρ2l ; b) μoπR2d / 16ρ2l ; c) μoπRd / 4ρl ; d) μoπRd / 16ρl ;
b).
9.Un circuit RLC serie, (R = 10 Ω, XL = 20 Ω, XC = 30 Ω) este alimentat de la un generator de tensiune alternativă. Raportul, dintre intensitatea curentului electric din circuit şi intensitatea corespunzătoare rezonanţei, este :
b).
10. Pentru un circuit RLC serie, frecvenţa de rezonanţă, în urma creşterii de patru ori a rezistenţei şi a înlocuirii inductanţei cu alta cu valoare redusă la ¼, se modifică astfel :
a) scade de 2 ori ; b) rămâne constantă ; c) se dublează ; d) creşte de 4 ori.
c).
11. Intr-un circuit RLC, în care R = 100 Ω, L = 0,1 H şi C = 100 nF, factorul de calitate este :
a) 3 ; b) 6 ; c) 9 ; d) 12 .
c).
12. Frecvenţa de rezonanţă într-un circuit RLC este :
d).
13. Dacă pentru un circuit de curent alternativ RLC, XL = 2XC iar raportul puterilor P/Pr = 3 / 4, atunci raportul R / XC este :
a) 2/3 ; b) 4/3 ; c) 8/3 d) 16/3.
c).
14. Pentru a mări reactanţa capacitivă trebuie mărită :
a) frecvenţa ; b) suprafaţa armăturilor ; c) permitivitatea dielectricului ; d) distanţa dintre armături .
d).
15. Prin factor de calitate al unui circuit de curent alternativ RLC se înţelege mărimea Q egală cu :
a) cosφ ; b) (UL / UC)ω=ωo ; c) UC / Ui ; d) LC / Ri .
b).
16. Intr-un circuit RLC alimentat de la reţea (U = 220 v , ν=50 Hz ) valorile rezistenţei şi ale reactanţelor sunt aproape egale. Valoarea cea mai apropiată de tensiunea la bornele rezistorului este :
a) 110 V ; b) 73 V ; c) 150 V ; d) 220 V .
d).
17. Într-un circuit RLC paralel:
a) în bucla LC, intensitatea curentului electric este minimă la rezonanţă;
b) puterea aparentă este maximă la rezonanţă;
c) puterea reactivă este maximă la rezonanţă;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus nu sunt corecte.
d).
18. Un circuit RLC serie de curent alternativ are impedanţa caracteristică egală cu 10 Ω şi capacitatea C = 10 μF.
Să se calculeze pulsaţia de rezonanţă.
a) 10 000 rad/s; b) 20 000 rad/s; c) 30 000 rad/s; d) 40 000 rad/s.
a).
19. Intr-un circuit serie RLC rezistenţa are valoarea de 96 Ω , inductanţa de 1,2 H şi capacitatea de 1 μF. Frecvenţa la care valoarea efectivă a tensiunii electrice la bornele condensatorului este maximă este de :
a) 50 Hz ; b) 100 Hz ; c) 145 Hz ; d) 196 Hz .
c).
20. Factorul de supratensiune este legat de impedanţa caracteristică prin relaţia :
a) Q = Zo / R ; b) Q = RZo ; c) Q =R / Zo ; d) Q = 1/rZo .
a).
Test 7. Optică
1.Dacă o rază de lumină trece dintr-un mediu în altul, atunci se modifică:
a) frecvenţa; b) perioada; c) culoarea d) lungimea de undă
2.lungimea de undă a radiaţiei galbene a sodiului este = 589 nm . Lungimea de undă a aceleiaşi radiaţii în apă (n= 4/3) este:
a) 392,66 nm; b) 441,75 nm; c) 700 nm; d) 589 nm
3. Unghiul minim de incidenţă pentru care are loc reflexia totală, atunci când o rază de lumină se propagă din aer pe suprafaţa de separare cu un alt mediu optic (n =1,41), este
a) 45o;b) 30o;c) 15o; d) 0o
4. Un obiect este situat la 10 m depărtare de o oglindă convexă cu raza de curbură de 40 cm. Distanţa faţă de oglindă la care se formează imaginea este
a) 19, 6 cm; b) 19,6 m; c) 40 cm; d) 10 cm
5. O lentilă biconvexă subţire, având razele de curbură R1 = -R2 =12 cm şi distanţa focală f =12 cm, formează pe un ecran imaginea unui obiect. Să se determine:
a) indicele de refracţie al materialului din care este făcută lentila;
b) distanţa focală a lentilei, atunci când este introdusă într-un mediu transparent cu indicele de refracţie n=1,38;
c) distanţa focală a unei lentile care trebuie alipită de prima, în condiţiile de la punctul a, pentru a obţine un sistem optic cu convergenţa C= -2 dioptrii.
6. }Într-un dispozitiv Young, o radiaţie monocromatică cu lungimea de undă 
=500 nm produce 0 figură de interferenţă cu interfranja i=1mm. În acelaşi dispozitiv, figura de interferenţă produsă de o altă radiaţie cu lungimea de undă 1 are primul maxim la distanţa x1 =1,2 mm faţă de franja centrală. Să se calculeze:
a) lungimea de undă 1 a luminii emise de a doua sursă;
b) distanţa maximă, faţă de franja centrală, la care se formează maxime pentru ambele figuri de interferenţă;
c) diferenţa dintre frecvenţele celor două radiaţii.
7. Un dispozitiv Young are distanţa dintre fante de 5 mm, iar fantele se află la distanţa de 1m faţă de un ecran. Se iluminează dispozitivul cu două radiaţii cu lungimile de undă 1=480nm şi 2=600 nm. Distanţa dintre franjele de interferenţă de ordinul trei obţinute pe ecran este
a) 0,058 mm; b) 0, 072 mm; c) 0,089 mm; d) 0,095 mm.
8. O oglindă plană dă pentru un obiect real o imagine:
a) răsturnată şi egală cu obiectul; b) reală şi mai mare ca obiectul; c) virtuală şi nai mică ca obiectul; d) virtuală şi egală cu obiectul.
9. prin alipirea a două lentile subţiri de convergenţe C1 respectiv C2, se obţine un sistem optic având convergenţa:
a) C= C1+ C2; b) C =C1- C2; c) C =C1 C2; d) C= 2C1- C2
10. Un fascicul de lumină este incident din aer (naer =1) pe suprafaţa apei (napă =4/3) sub un unghi de incidenţă de 30o. Dacă lărgimea fasciculului în apă este de 5,35 cm, atunci lărgimea fasciculului în aer este:
a) 2,6 cm; b) 4,2 cm; c) 5 cm; d) 8 cm.
11. Mărirea liniară transversală 
determinată de o lentilă cu convergenţa C = – 4 dioptrii, care formează imaginea unui obiect luminos aflat la distanţa de 25 cm de centrul său optic este
a) 
=-1; b) 
= -0,5; c) 
= 0,5; d)
=1
12. Indicele de refracţie faţă de aer al unei lentile menisc convergent cu distanţa focală f= 30 cm şi razele de curbură ale feţelor de 20 cm şi 10 cm are valoarea
a) 1, 33; b) 1,66; c) 1,55; d) 1,77.
13. Un obiect liniar este plasat pe axul optic principal al unei oglinzi convexe cu raza de curbură 
, la distanţa de 5m de vârful acesteia. Distanţa, faţă de vârful oglinzii, la care se formează imaginea obiectului, are valoarea aproximativă:
a) 65,2 cm b) 55,2 cm; c) 45,2 cm d) 35,2 cm.
14.Pe o oglindă concavă cu raza de 10 cm cade un fascicul de lumină paralel cu axa optică principală. Punctul de convergenţă al fasciculului reflectat se află :
a) în centrul oglinzii; b) în spatele oglinzii, la 5 cm de vârf; c) în faţa oglinzii, la 5 cm de vârf; d) în vârful oglinzii.
15. Convergenţa unui sistem de lentile subţiri lipite cu distanţele focale f1= 10 cm, f2= - 4 cm , f3 = 25 cm, este:
a) -11 dioptrii b) -0,11 m-1 c) 0,11 dioptrii d) 11 m-1
16. Pe o lamă de sticlă (n=1,5) cu feţe plane şi paralele, cu grosimea e=4 cm, cade sub un unghi de incidenţă i=300 o rază de lumină monocromatică provenită de la o sumă punctiformă. Raza emergentă părăseşte lama aflată în aer (n’=1) după dubla refracţie prin cei doi dioptri plani.
a) Calculaţi lungimea dioptrului optim străbătut de lumină prin lamă.
b) Dacă pe faţa a doua a lamei se plasează o oglindă plană, determinaţi distanţa d faţă de punctul de incidenţă aflat pe prima faţă la care se află punctul prin care noua rază emergentă părăseşte lama.
c) Calculaţi în cazul punctului b, unghiul de deviaţie al razei emergente faţă de direcţia razei incidente.
16.O modalitate de a mări sau micşora lărgimea unui fascicul luminos, este aceea de a folosi un set de două lentile cu aceeaşi axă principală. Dacă un astfel de fascicul, cu diametrul de 2 mm, este incident pe o lentilă convergentă subţire cu distanţa focală de 2 cm, paralel cu axa optică principală a lentilei, distanţa la care trebuie să plasăm o a doua lentilă convergentă pentru a transforma fasciculul într-unul paralel, cu diametrul de 10 mm este :
a) 12 cm; b) 8 cm c) 20 cm; d) 24 cm
17.O reţea de difracţie are lăţimea de 2 cm şi 104 trăsături. Pe această reţea cade sub incidenţă normală un fascicul luminos , paralel. Determinaţi:
a) Constanta reţelei de difracţie
b) Lungimea de undă a radiaţiei folosite, dacă în condiţiile incidenţei normale se formează un număr total de 9 maxime de difracţie
c) Numărul total de maxime care se formează dacă fasciculul este incident pe reţea sub unghi de 300.
18.O rază de lumină se reflectă succesiv pe două oglinzi plane. Unghiul de incidenţă al razei de lumină pe prima oglindă este de 300. După ce se reflectă şi pe a doua oglindă, raza de lumină va face un unghi de 900 cu direcţia razei de lumină incidente pe prima oglindă. Unghiul diedru dintre cele două oglinzi are valoarea de :
a) 300; b) 450; c) 600; d) 900
19.Un scafandru aflat la o oarecare adâncime sub apă priveşte o pasăre care zboară deasupra apei . Se poate afirma că scafandrul va vedea pasărea zburând :
a) mai jos decât înălţimea la care ea zboară în realitate;
b) mai sus decât înălţimea la care ea zboară în realitate;
c) la înălţimea la care ea zboară în realitate;
d) alternativ, mai jos decât înălţimea reală la care zboară şi mai sus decât această înălţime.
20.La trecerea din aer (naer 1) într-un lichid, o rază de lumină este deviată cu 150 de la direcţia iniţială. Unghiul de incidenţă fiind de 600, indicele de refracţie al lichidului este de aproximativ :
a) 0,89; b) 1,22 c) 1,50; d) 1,66.
Test 8. Optică
Test 9. Teoria relativităţii restrânse
Proiect multilateral Comenius
LRS PONTS
